Cam astea ar fi cuvintele potrivite pentru a descrie viata mea in acest moment: gri, negru, obscur, intunecat, trist, dezamagitor…
O sa ziceti ca sunt EMO, dar nu asta e motivul…
Azi mi-am dat seama ca, din pacate, in viata asta nu poti avea incredere nici in umbra ta.Pacat, pentru ca persoanele in care nu pot sa mai am incredere chiar pareau a fi niste bune prietene, dar se pare ca s-a dovedit inca o data ca APARENTELE INSEALA…
Asta e…m-au dezamagit inca o data…nu ar fi prima oara si nici nu cred ca va fi nici ultima…ar fi trebuit sa ma obisnuiesc pana acum nu?
Dar nu e asa deloc. Desi mi s-a mai intamplat acest lucru de multe ori si in mod normal nu ar mai trebui sa-mi pese sau sa ma doara, e total invers…de fiecare data ma doare si mai tare…
De data asta si mai mult pentru ca persoanele care m-au dezamagit nu pareau a fi de acest tip, dar asta e…
Oricum nu as mai putea avea incredere in ele, chiar daca voi mai vorbi cu ele ( si siguranta ca o s-o fac pentru ca le vad 5 zile pe saptamana cate 6-7 ore pe zi inca 3 ani de acum incolo) cu siguranta nu va ma fi la fel…poate ca ele nu-si vor da seama ca eu nu mai am incredere in ele pentru ca una din calitatile (sau poate defecte) mele este ca nu-mi arat sentimentele…
Oricum vreau sa le multumesc mult si celor 2 fete care m-au inteles si au fost langa mine: Lucy si Yoly…va multumesc mult fetelor…sper sa nu ma dezamagiti si voi in viitor…
Asa e viata mea…cel putin deocamdata: gri, neagra, obscura, intunecata, trista, dezamagitoare…
In spatele unui zambet poate fii un cutit…
In spatele unui “prieten” poate fi cel mai aprig dusman al tau…
Aparentele insala…
Trebuie sa fii pe faza si sa stii sa cauti mai departe decat pot vedea ochii tai…
O sa ziceti ca sunt EMO, dar nu asta e motivul…
Azi mi-am dat seama ca, din pacate, in viata asta nu poti avea incredere nici in umbra ta.Pacat, pentru ca persoanele in care nu pot sa mai am incredere chiar pareau a fi niste bune prietene, dar se pare ca s-a dovedit inca o data ca APARENTELE INSEALA…
Asta e…m-au dezamagit inca o data…nu ar fi prima oara si nici nu cred ca va fi nici ultima…ar fi trebuit sa ma obisnuiesc pana acum nu?
Dar nu e asa deloc. Desi mi s-a mai intamplat acest lucru de multe ori si in mod normal nu ar mai trebui sa-mi pese sau sa ma doara, e total invers…de fiecare data ma doare si mai tare…
De data asta si mai mult pentru ca persoanele care m-au dezamagit nu pareau a fi de acest tip, dar asta e…
Oricum nu as mai putea avea incredere in ele, chiar daca voi mai vorbi cu ele ( si siguranta ca o s-o fac pentru ca le vad 5 zile pe saptamana cate 6-7 ore pe zi inca 3 ani de acum incolo) cu siguranta nu va ma fi la fel…poate ca ele nu-si vor da seama ca eu nu mai am incredere in ele pentru ca una din calitatile (sau poate defecte) mele este ca nu-mi arat sentimentele…
Oricum vreau sa le multumesc mult si celor 2 fete care m-au inteles si au fost langa mine: Lucy si Yoly…va multumesc mult fetelor…sper sa nu ma dezamagiti si voi in viitor…
Asa e viata mea…cel putin deocamdata: gri, neagra, obscura, intunecata, trista, dezamagitoare…
In spatele unui zambet poate fii un cutit…
In spatele unui “prieten” poate fi cel mai aprig dusman al tau…
Aparentele insala…
Trebuie sa fii pe faza si sa stii sa cauti mai departe decat pot vedea ochii tai…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu